<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Stiati ca</title>
	<atom:link href="http://stiati.ca/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://stiati.ca</link>
	<description>Stiati.ca - Site-ul tau de cultura generala</description>
	<lastBuildDate>Sat, 19 May 2012 11:57:46 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.3.2</generator>
		<item>
		<title>La Muzeul de Mineralogie din Cluj-Napoca este expus un pseudometeorit</title>
		<link>http://stiati.ca/la-muzeul-de-mineralogie-din-cluj-napoca-este-expus-un-pseudometeorit/</link>
		<comments>http://stiati.ca/la-muzeul-de-mineralogie-din-cluj-napoca-este-expus-un-pseudometeorit/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 19 May 2012 11:56:30 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura si civilizatie]]></category>
		<category><![CDATA[Man Made]]></category>
		<category><![CDATA[Noaptea Muzeelor]]></category>
		<category><![CDATA[Obiecte]]></category>
		<category><![CDATA[babes-bolyai]]></category>
		<category><![CDATA[Cluj Napoca]]></category>
		<category><![CDATA[colectie]]></category>
		<category><![CDATA[colectionari]]></category>
		<category><![CDATA[cultura generala]]></category>
		<category><![CDATA[curiozitati]]></category>
		<category><![CDATA[descopera]]></category>
		<category><![CDATA[experti]]></category>
		<category><![CDATA[exponat]]></category>
		<category><![CDATA[extraterestru]]></category>
		<category><![CDATA[fals]]></category>
		<category><![CDATA[fragmente]]></category>
		<category><![CDATA[gaura]]></category>
		<category><![CDATA[gheata]]></category>
		<category><![CDATA[glob de foc]]></category>
		<category><![CDATA[informatii]]></category>
		<category><![CDATA[lac de acumulare]]></category>
		<category><![CDATA[material]]></category>
		<category><![CDATA[matrice]]></category>
		<category><![CDATA[meteorit]]></category>
		<category><![CDATA[mineral]]></category>
		<category><![CDATA[mineralogie]]></category>
		<category><![CDATA[muzeu]]></category>
		<category><![CDATA[olivina]]></category>
		<category><![CDATA[prosud sintetic]]></category>
		<category><![CDATA[pseudometeorit]]></category>
		<category><![CDATA[Rusia]]></category>
		<category><![CDATA[Shirokovsky]]></category>
		<category><![CDATA[silicatic]]></category>
		<category><![CDATA[site]]></category>
		<category><![CDATA[spectaculos]]></category>
		<category><![CDATA[stiati ca]]></category>
		<category><![CDATA[transparenta]]></category>
		<category><![CDATA[universitatea]]></category>
		<category><![CDATA[Ural]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://stiati.ca/?p=2542</guid>
		<description><![CDATA[La 1 februarie 1956, pe cerul Rusiei în regiunea Ural a fost observat un spectaculos glob de foc. La scurt timp, a fost raportată căderea unui meteorit în apele îngheţate ale lacului de acumulare Shirokovsky, marcată de o gaură de 42 cm în diametru prin gheaţa de 80 cm grosime. Numeroasele încercări de recuperare din [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class="tweetmeme_button" style="float: left; margin-right: 10px;">
			<a href="http://api.tweetmeme.com/share?url=http%3A%2F%2Fstiati.ca%2Fla-muzeul-de-mineralogie-din-cluj-napoca-este-expus-un-pseudometeorit%2F"><br />
				<img src="http://api.tweetmeme.com/imagebutton.gif?url=http%3A%2F%2Fstiati.ca%2Fla-muzeul-de-mineralogie-din-cluj-napoca-este-expus-un-pseudometeorit%2F&amp;style=normal&amp;b=2" height="61" width="50" /><br />
			</a>
		</div>
<p>La 1 februarie 1956, pe cerul Rusiei în regiunea Ural a fost observat un spectaculos glob de foc.  La scurt timp, a fost raportată căderea unui meteorit în apele îngheţate ale lacului de acumulare Shirokovsky, marcată de o gaură de 42 cm în diametru prin gheaţa de 80 cm grosime. Numeroasele încercări de recuperare din partea scafandrilor au rămas insă fără succes.</p>
<p>Până când, la începutul anului 2002, aproximativ 150 kg de material fieros a fost lansat pe piaţa exclusivistă a colecţionarilor de meteoriţi sub denumirea de “meteoritul Shirokovsky”. Materialul consta într-o matrice metalică opacă cu fragmente transparente verzui ale unui mineral silicatic (olivină).</p>
<p>Analize ştiinţifice de detaliu au pus însă în evidenţă mai multe aspecte care nu corespundeau cu caracteristicile adevăraţilor meteoriţi pietroşi-fieroşi. Ca atare, verdictul experţilor a fost: Fals! “Meteoritul” este un produs sintetic făcut de om prin utilizarea unor minerale terestre corespunzătoare compoziţiei echivalentului extraterestru.</p>
<p>O bucăţică din acest material a fost donată de către un colecţionar amator Muzeului de Mineralogie al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, expunând specimenul revizuit ca „pseudometeorit” în colecţia de meteoriţi, ca un avertisment că lucrurile nu sunt întotdeauna ceea ce par a fi. </p>
<p>Nu uitati ca astazi se desfasoara evenimentul Noaptea Muzeelor, Muzeul de Mineralogie al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca facand parte din circuitul muzeal cu acces gratuit. O buna oportunitate pentru a vedea pseudometeoritul “Shirokovsky” dar si intreaga colectie de meteoriti expusa in cadrul muzeului.<br />
&nbsp;</p>
<div name="googleone_share_1" style="position:relative;z-index:5;float: left; margin-right: 10px;"><g:plusone size="tall" count="1" href="http://stiati.ca/la-muzeul-de-mineralogie-din-cluj-napoca-este-expus-un-pseudometeorit/"></g:plusone></div><span class="fb_share"><fb:like href="http://stiati.ca/la-muzeul-de-mineralogie-din-cluj-napoca-este-expus-un-pseudometeorit/" layout="box_count"></fb:like></span>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://stiati.ca/la-muzeul-de-mineralogie-din-cluj-napoca-este-expus-un-pseudometeorit/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Bucurestenii erau pretentiosi cu linistea strazilor lor</title>
		<link>http://stiati.ca/bucurestenii-erau-pretentiosi-cu-linistea-strazilor-lor/</link>
		<comments>http://stiati.ca/bucurestenii-erau-pretentiosi-cu-linistea-strazilor-lor/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 19 May 2012 11:16:18 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura si civilizatie]]></category>
		<category><![CDATA[Man Made]]></category>
		<category><![CDATA[Noaptea Muzeelor]]></category>
		<category><![CDATA[Obiecte]]></category>
		<category><![CDATA[1900]]></category>
		<category><![CDATA[acces gratuit]]></category>
		<category><![CDATA[administratia locala]]></category>
		<category><![CDATA[automobile]]></category>
		<category><![CDATA[Bucuresti]]></category>
		<category><![CDATA[bulevarde]]></category>
		<category><![CDATA[camion]]></category>
		<category><![CDATA[Candiano Popescu]]></category>
		<category><![CDATA[carute]]></category>
		<category><![CDATA[cereri]]></category>
		<category><![CDATA[cu aburi]]></category>
		<category><![CDATA[cultura generala]]></category>
		<category><![CDATA[culturala]]></category>
		<category><![CDATA[curiozitati]]></category>
		<category><![CDATA[descopera]]></category>
		<category><![CDATA[dezvoltare urbanistica]]></category>
		<category><![CDATA[Dimitrie Leonida]]></category>
		<category><![CDATA[emancipare]]></category>
		<category><![CDATA[eveniment]]></category>
		<category><![CDATA[Gardner Serpolet]]></category>
		<category><![CDATA[gropi de gunoi]]></category>
		<category><![CDATA[gunoi]]></category>
		<category><![CDATA[informatii]]></category>
		<category><![CDATA[locuitori]]></category>
		<category><![CDATA[marginea orasului]]></category>
		<category><![CDATA[Micul Paris]]></category>
		<category><![CDATA[muzeu]]></category>
		<category><![CDATA[national]]></category>
		<category><![CDATA[noaptea muzeelor]]></category>
		<category><![CDATA[parcul Carol]]></category>
		<category><![CDATA[plangeri]]></category>
		<category><![CDATA[poveste reala]]></category>
		<category><![CDATA[promenada]]></category>
		<category><![CDATA[sectorul 4]]></category>
		<category><![CDATA[site]]></category>
		<category><![CDATA[sociala]]></category>
		<category><![CDATA[stiati ca]]></category>
		<category><![CDATA[tehnic]]></category>
		<category><![CDATA[tramvaie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://stiati.ca/?p=2537</guid>
		<description><![CDATA[Intorcandu-ne in timp, mai exact in preajma anilor 1900, iata o poveste reala din Bucuresti, la vremea aceea un oras in plina dezvoltare urbanistica ce avea sa-i aduca si renumele de &#8220;Micul Paris&#8221;. Locuitorii erau si ei in plin proces de emancipare culturala si sociala si incepusera si ei sa se obisnuiasca cu noile realitati [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class="tweetmeme_button" style="float: left; margin-right: 10px;">
			<a href="http://api.tweetmeme.com/share?url=http%3A%2F%2Fstiati.ca%2Fbucurestenii-erau-pretentiosi-cu-linistea-strazilor-lor%2F"><br />
				<img src="http://api.tweetmeme.com/imagebutton.gif?url=http%3A%2F%2Fstiati.ca%2Fbucurestenii-erau-pretentiosi-cu-linistea-strazilor-lor%2F&amp;style=normal&amp;b=2" height="61" width="50" /><br />
			</a>
		</div>
<p>Intorcandu-ne in timp, mai exact in preajma anilor 1900, iata o poveste reala din Bucuresti, la vremea aceea un oras in plina dezvoltare urbanistica ce avea sa-i aduca si renumele de &#8220;Micul Paris&#8221;. Locuitorii erau si ei in plin proces de emancipare culturala si sociala si incepusera si ei sa se obisnuiasca cu noile realitati istorice: bulevarde, promenade, tramvaie, automobile. </p>
<p>In 1895 insa Primaria Capitalei a achizitionat un vehicul mai altfel. Departe de a fi o curiozitate, era doar un camion cu abur marca &#8220;Gardner Serpolet&#8221; pentru tractarea carutelor cu gunoaie de la rampele din oras la gropile de gunoi de la marginea Bucurestiului. Masina facea insa un zgomot infernal din cauza motorului sau cu aburi, fapt ce i-a tulburat teribil pe locuitorii Bucurestiului si speriind copiii, animalele si gastele care ii ieseau in cale.</p>
<p>Revoltati, oamenii au depus sute de plangeri la administratia locala pentru a se renunta la acest vehicul. Coplesiti de cereri, oamenii Primariei au decis intr-un final sa il scoata din uz. Masina mai exista inca si daca sunteti curiosi sa o vedeti, o puteti gasi la Muzeul National Tehnic &#8220;Prof. ing. Dimitrie Leonida&#8221; de langa parcul Carol I, adresa exacta a sa fiind str. Candiano Popescu nr. 2, in sectorul 4.</p>
<p>Atentie, evenimentul Noaptea Muzeelor se desfasoara chiar astazi, iata deci chiar o oportunitate de a vedea vehiculul si chiar muzeul intreg, avand accesul gratuit.<br />
&nbsp;<br />
<img src="http://stiati.ca/wp-content/uploads/2012/05/gardner.jpg" alt="Camionul &quot;Gardner Serpolet&quot;" title="Camionul &quot;Gardner Serpolet&quot;" width="540" height="393" class="aligncenter size-full wp-image-2538" /><br />
&nbsp;</p>
<div name="googleone_share_1" style="position:relative;z-index:5;float: left; margin-right: 10px;"><g:plusone size="tall" count="1" href="http://stiati.ca/bucurestenii-erau-pretentiosi-cu-linistea-strazilor-lor/"></g:plusone></div><span class="fb_share"><fb:like href="http://stiati.ca/bucurestenii-erau-pretentiosi-cu-linistea-strazilor-lor/" layout="box_count"></fb:like></span>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://stiati.ca/bucurestenii-erau-pretentiosi-cu-linistea-strazilor-lor/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Femeia din pictura &#8220;Romania revolutionara&#8221; este de fapt o englezoaica</title>
		<link>http://stiati.ca/femeia-din-pictura-romania-revolutionara-este-de-fapt-o-englezoaica/</link>
		<comments>http://stiati.ca/femeia-din-pictura-romania-revolutionara-este-de-fapt-o-englezoaica/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 18 May 2012 09:55:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arta]]></category>
		<category><![CDATA[Cultura si civilizatie]]></category>
		<category><![CDATA[Noaptea Muzeelor]]></category>
		<category><![CDATA[1848]]></category>
		<category><![CDATA[Bucuresti]]></category>
		<category><![CDATA[C.A. Rosetti]]></category>
		<category><![CDATA[costum national]]></category>
		<category><![CDATA[cultura generala]]></category>
		<category><![CDATA[curiozitati]]></category>
		<category><![CDATA[de arta]]></category>
		<category><![CDATA[descopera]]></category>
		<category><![CDATA[englezoaica]]></category>
		<category><![CDATA[femeie]]></category>
		<category><![CDATA[feminina]]></category>
		<category><![CDATA[fraternitate]]></category>
		<category><![CDATA[generatie]]></category>
		<category><![CDATA[idealuri]]></category>
		<category><![CDATA[infatisare]]></category>
		<category><![CDATA[informatii]]></category>
		<category><![CDATA[muzeu]]></category>
		<category><![CDATA[national]]></category>
		<category><![CDATA[noaptea muzeelor]]></category>
		<category><![CDATA[pictor]]></category>
		<category><![CDATA[pictura]]></category>
		<category><![CDATA[portret]]></category>
		<category><![CDATA[puzzle]]></category>
		<category><![CDATA[revolutie]]></category>
		<category><![CDATA[Romania revolutionare]]></category>
		<category><![CDATA[sarbatoare]]></category>
		<category><![CDATA[simbol]]></category>
		<category><![CDATA[site]]></category>
		<category><![CDATA[stiati ca]]></category>
		<category><![CDATA[tara]]></category>
		<category><![CDATA[Tarile Romane]]></category>
		<category><![CDATA[valori]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://stiati.ca/?p=2528</guid>
		<description><![CDATA[Imagine simbolică a &#8220;României revoluţionare&#8221;, aceasta pictură este un adevărat puzzle. România, reprezentată simbolic ca tânără femeie îmbrăcată într-un costum naţional de sărbătoare, purtând pe umăr stindardul iar în mâna dreaptă un pumnal în plin elan vitejesc, sintetizează idealurile unei generaţii: pentru tânăra femeie, „mamă care să ne corijeze corupţia” după cum spunea chiar pictorul, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class="tweetmeme_button" style="float: left; margin-right: 10px;">
			<a href="http://api.tweetmeme.com/share?url=http%3A%2F%2Fstiati.ca%2Ffemeia-din-pictura-romania-revolutionara-este-de-fapt-o-englezoaica%2F"><br />
				<img src="http://api.tweetmeme.com/imagebutton.gif?url=http%3A%2F%2Fstiati.ca%2Ffemeia-din-pictura-romania-revolutionara-este-de-fapt-o-englezoaica%2F&amp;style=normal&amp;b=2" height="61" width="50" /><br />
			</a>
		</div>
<p>Imagine simbolică a &#8220;României revoluţionare&#8221;, aceasta pictură este un adevărat puzzle. România, reprezentată simbolic ca tânără femeie îmbrăcată într-un costum naţional de sărbătoare, purtând pe umăr stindardul iar în mâna dreaptă un pumnal în plin elan vitejesc, sintetizează idealurile unei generaţii: pentru tânăra femeie, „mamă care să ne corijeze corupţia” după cum spunea chiar pictorul, valorile de ţară, dreptate şi fraternitate erau mai presus de viaţa propriilor copii; ea întrupează convingerile pictorului şi implicarea lui în îndeplinirea idealurilor generaţiei sale.</p>
<p>Mai puțin cunoscut este faptul ca figura feminină este reală, fiind chiar soția de origine engleză a lui C.A. Rosetti, unul dintre conducătorii revoluţiei de la 1848 din Ţările Române. Autorul lucrării, pictorul Daniel Rosenthal, deși născut în Ungaria, a fost naturalizat datorită abnegaţiei cu care a luptat alături de revoluţionarii români. Nu este exclus ca prenumele de Constantin pe care şi l-a luat să se datoreze admiraţiei pe care i-o purta lui C.A. Rosetti.</p>
<p>Portretul se găsește și îl puteți vedea la Muzeul Național de Artă al României din București, o foarte bună ocazie fiind chiar Noaptea Muzeelor din 19 mai 2012. Iată mai jos pictura:</p>
<p><div id="attachment_2530" class="wp-caption aligncenter" style="width: 550px"><img src="http://stiati.ca/wp-content/uploads/2012/05/portretmr.jpg" alt="Romania revolutionara" title="Romania revolutionara" width="540" height="703" class="size-full wp-image-2530" /><p class="wp-caption-text">Romania revolutionara, Constantin Daniel Rosenthal, 1850</p></div><br />
&nbsp;</p>
<div name="googleone_share_1" style="position:relative;z-index:5;float: left; margin-right: 10px;"><g:plusone size="tall" count="1" href="http://stiati.ca/femeia-din-pictura-romania-revolutionara-este-de-fapt-o-englezoaica/"></g:plusone></div><span class="fb_share"><fb:like href="http://stiati.ca/femeia-din-pictura-romania-revolutionara-este-de-fapt-o-englezoaica/" layout="box_count"></fb:like></span>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://stiati.ca/femeia-din-pictura-romania-revolutionara-este-de-fapt-o-englezoaica/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Eruptia vulcanului Etna, vazuta de pe Statia Spatiala Internationala</title>
		<link>http://stiati.ca/eruptia-vulcanului-etna-vazuta-de-pe-statia-spatiala-internationala/</link>
		<comments>http://stiati.ca/eruptia-vulcanului-etna-vazuta-de-pe-statia-spatiala-internationala/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 18 May 2012 09:25:20 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[De la Mama Natura]]></category>
		<category><![CDATA[Evenimente naturale]]></category>
		<category><![CDATA[agricultura]]></category>
		<category><![CDATA[bogat]]></category>
		<category><![CDATA[capete]]></category>
		<category><![CDATA[confruntare]]></category>
		<category><![CDATA[cultura generala]]></category>
		<category><![CDATA[curiozitati]]></category>
		<category><![CDATA[descopera]]></category>
		<category><![CDATA[eruptie]]></category>
		<category><![CDATA[Etna]]></category>
		<category><![CDATA[fotografie]]></category>
		<category><![CDATA[insula]]></category>
		<category><![CDATA[italiana]]></category>
		<category><![CDATA[legendele Olimpului]]></category>
		<category><![CDATA[livezi]]></category>
		<category><![CDATA[mediterana]]></category>
		<category><![CDATA[mitologia greaca]]></category>
		<category><![CDATA[monstru]]></category>
		<category><![CDATA[nutrienti]]></category>
		<category><![CDATA[pamant]]></category>
		<category><![CDATA[razvratire]]></category>
		<category><![CDATA[serpi]]></category>
		<category><![CDATA[Sicilia]]></category>
		<category><![CDATA[site]]></category>
		<category><![CDATA[stiati ca]]></category>
		<category><![CDATA[trup]]></category>
		<category><![CDATA[Typhon]]></category>
		<category><![CDATA[val tsunami]]></category>
		<category><![CDATA[vinificatie]]></category>
		<category><![CDATA[vulcan]]></category>
		<category><![CDATA[zei]]></category>
		<category><![CDATA[Zeus]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://stiati.ca/?p=2518</guid>
		<description><![CDATA[Mitologia greaca plaseaza forjele lui Hefaistos sub muntele Etna si daca privim din acest unghi faptul ca Etna este unul dintre cei mai activi vulcani de pe Pamant inseamna ca zeii au treaba in continuare iar legendele Olimpului sunt mai mult decat istorisiri. In aceeasi mitologie regasim povestea monstrului Typhon, cel care avea o suta [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class="tweetmeme_button" style="float: left; margin-right: 10px;">
			<a href="http://api.tweetmeme.com/share?url=http%3A%2F%2Fstiati.ca%2Feruptia-vulcanului-etna-vazuta-de-pe-statia-spatiala-internationala%2F"><br />
				<img src="http://api.tweetmeme.com/imagebutton.gif?url=http%3A%2F%2Fstiati.ca%2Feruptia-vulcanului-etna-vazuta-de-pe-statia-spatiala-internationala%2F&amp;style=normal&amp;b=2" height="61" width="50" /><br />
			</a>
		</div>
<p>Mitologia greaca plaseaza forjele lui Hefaistos sub muntele Etna si daca privim din acest unghi faptul ca Etna este unul dintre cei mai activi vulcani de pe Pamant inseamna ca zeii au treaba in continuare iar legendele Olimpului sunt mai mult decat istorisiri. In aceeasi mitologie regasim povestea monstrului Typhon, cel care avea o suta de capete si serpi pe trup, ingropat de catre Zeus sub muntele Etna pentru razvratire impotriva zeilor, Typhon chiar invingandu-l pe zeul cerului intr-o prima confruntare. </p>
<p>Poate asa se explica nervozitatea vulcanului din insula italiana Sicilia, primele eruptii presupunandu-se ca au avut loc cu o jumatate de milion de ani in urma, dovezi provenind si de acum 300.000 de ani si de acum 170.000 ori 15.000 de ani. Ba acum 8.000 de ani se presupune ca a generat si un imens val tsunami in Mediterana, pentru ca istoria recenta sa consemneze eruptii in fiecare an din 2001 pana in 2008 si din nou in ianuarie 2012. Cu toate acestea lumea continua sa traiasca in preajma vulcanului, pamantul bogat in nutrienti fiind excelent pentru agricultura, vinificatie si livezi cu pomi fructuferi.</p>
<p>Iata in fotografia de mai jos imaginea unei eruptii a vulcanului Etna, surprinsa de pe Statia Spatiala Internationala in timp ce survola Sicilia chiar in timpul eruptiei. Click pe imagine pt fotografia intreaga.</p>
<p><div id="attachment_2519" class="wp-caption aligncenter" style="width: 460px"><a href="http://stiati.ca/wp-content/uploads/2012/05/Etna.jpg" class="lightbox" rel="lightbox-20120518"><img src="http://stiati.ca/wp-content/uploads/2012/05/Etna.jpg" alt="Eruptie Etna" title="Eruptie Etna" width="450" height="342"></a><p class="wp-caption-text">click pe imagine pt fotografia intreaga</p></div><br />
&nbsp;</p>
<div name="googleone_share_1" style="position:relative;z-index:5;float: left; margin-right: 10px;"><g:plusone size="tall" count="1" href="http://stiati.ca/eruptia-vulcanului-etna-vazuta-de-pe-statia-spatiala-internationala/"></g:plusone></div><span class="fb_share"><fb:like href="http://stiati.ca/eruptia-vulcanului-etna-vazuta-de-pe-statia-spatiala-internationala/" layout="box_count"></fb:like></span>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://stiati.ca/eruptia-vulcanului-etna-vazuta-de-pe-statia-spatiala-internationala/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Peste 1300 de proiectile neexplodate din primul razboi mondial au fost descoperite la Brosteni (jud Suceava)</title>
		<link>http://stiati.ca/peste-1300-de-proiectile-neexplodate-din-primul-razboi-mondial-au-fost-descoperite-la-brosteni-jud-suceava/</link>
		<comments>http://stiati.ca/peste-1300-de-proiectile-neexplodate-din-primul-razboi-mondial-au-fost-descoperite-la-brosteni-jud-suceava/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 17 May 2012 15:36:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[bombe]]></category>
		<category><![CDATA[Brosteni]]></category>
		<category><![CDATA[calibrul]]></category>
		<category><![CDATA[camp]]></category>
		<category><![CDATA[controlat]]></category>
		<category><![CDATA[cultura generala]]></category>
		<category><![CDATA[curiozitati]]></category>
		<category><![CDATA[depozit]]></category>
		<category><![CDATA[descopera]]></category>
		<category><![CDATA[distruse]]></category>
		<category><![CDATA[explozive]]></category>
		<category><![CDATA[in stare de functionare]]></category>
		<category><![CDATA[informatii]]></category>
		<category><![CDATA[judeul]]></category>
		<category><![CDATA[munitii]]></category>
		<category><![CDATA[pirotehnisti]]></category>
		<category><![CDATA[ploi]]></category>
		<category><![CDATA[primul razboi mondial]]></category>
		<category><![CDATA[proiectile]]></category>
		<category><![CDATA[site]]></category>
		<category><![CDATA[stiati ca]]></category>
		<category><![CDATA[Suceava]]></category>
		<category><![CDATA[transport]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://stiati.ca/?p=2511</guid>
		<description><![CDATA[Mai exact 1.304 proiectile au fost descoperite la mijlocul lunii mai 2012 pe un camp de langa satul Brosteni din judetul Suceava. Acestea insa doar completeaza o intreaga istorie a campurilor din nordul Moldovei, in 2003 fiind descoperite alte 253 de proiectile iar in 2011 alte 146. In fiecare dintre cazuri proiectilele au fost colectate [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class="tweetmeme_button" style="float: left; margin-right: 10px;">
			<a href="http://api.tweetmeme.com/share?url=http%3A%2F%2Fstiati.ca%2Fpeste-1300-de-proiectile-neexplodate-din-primul-razboi-mondial-au-fost-descoperite-la-brosteni-jud-suceava%2F"><br />
				<img src="http://api.tweetmeme.com/imagebutton.gif?url=http%3A%2F%2Fstiati.ca%2Fpeste-1300-de-proiectile-neexplodate-din-primul-razboi-mondial-au-fost-descoperite-la-brosteni-jud-suceava%2F&amp;style=normal&amp;b=2" height="61" width="50" /><br />
			</a>
		</div>
<p>Mai exact 1.304 proiectile au fost descoperite la mijlocul lunii mai 2012 pe un camp de langa satul Brosteni din judetul Suceava. Acestea insa doar completeaza o intreaga istorie a campurilor din nordul Moldovei, in 2003 fiind descoperite alte 253 de proiectile iar in 2011 alte 146. In fiecare dintre cazuri proiectilele au fost colectate in gropi amenajate chiar in locul respectiv si distruse controlat, transportul lor in alte zone nefiind agreat de pirotehnisti din cauza presupunerii ca o parte dintre acestea ar putea fi inca in stare de functionare.</p>
<p>Toate proiectilele provin din primul razboi mondial, campul de langa Brosteni fiind folosit de catre germani drept depozit de munitii. Odata cu finalul razboiului informatiile despre existenta lor au disparut iar bombele au fost descoperite intamplator, de catre oameni iesiti la picnic sau in urma ploilor puternice, apele spaland pamantul de deasupra proiectilor. Aceasta a fost situatia si in mai 2012, 64 de proiectile aparand astfel la suprafata. Dupa cercetarea zonei cu detectoare de metal au fost descoperite restul pana la 1.304 bucati, dintre care 1.157 de calibrul 76 mm, 134 de calibrul 100 mm si 13 proiectile de calibrul 25 mm.<br />
&nbsp;</p>
<div name="googleone_share_1" style="position:relative;z-index:5;float: left; margin-right: 10px;"><g:plusone size="tall" count="1" href="http://stiati.ca/peste-1300-de-proiectile-neexplodate-din-primul-razboi-mondial-au-fost-descoperite-la-brosteni-jud-suceava/"></g:plusone></div><span class="fb_share"><fb:like href="http://stiati.ca/peste-1300-de-proiectile-neexplodate-din-primul-razboi-mondial-au-fost-descoperite-la-brosteni-jud-suceava/" layout="box_count"></fb:like></span>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://stiati.ca/peste-1300-de-proiectile-neexplodate-din-primul-razboi-mondial-au-fost-descoperite-la-brosteni-jud-suceava/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>827 copii au realizat o pictura lunga de 7,1 kilometri</title>
		<link>http://stiati.ca/827-copii-au-realizat-o-pictura-lunga-de-71-kilometri/</link>
		<comments>http://stiati.ca/827-copii-au-realizat-o-pictura-lunga-de-71-kilometri/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 15 May 2012 13:56:28 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Man Made]]></category>
		<category><![CDATA[Obiecte]]></category>
		<category><![CDATA[Asha Gogoal]]></category>
		<category><![CDATA[Asmara]]></category>
		<category><![CDATA[bucati]]></category>
		<category><![CDATA[capitala]]></category>
		<category><![CDATA[cartea recordurilor]]></category>
		<category><![CDATA[cea mai lunga]]></category>
		<category><![CDATA[cea mai mare]]></category>
		<category><![CDATA[circulatie]]></category>
		<category><![CDATA[copii]]></category>
		<category><![CDATA[cultura generala]]></category>
		<category><![CDATA[curiozitati]]></category>
		<category><![CDATA[descopera]]></category>
		<category><![CDATA[din lume]]></category>
		<category><![CDATA[diploma]]></category>
		<category><![CDATA[drum]]></category>
		<category><![CDATA[Eritreea]]></category>
		<category><![CDATA[felicitare]]></category>
		<category><![CDATA[Himberti]]></category>
		<category><![CDATA[informatii]]></category>
		<category><![CDATA[lumea]]></category>
		<category><![CDATA[pictura]]></category>
		<category><![CDATA[poluare]]></category>
		<category><![CDATA[pregatiri]]></category>
		<category><![CDATA[sate]]></category>
		<category><![CDATA[scrisoare]]></category>
		<category><![CDATA[site]]></category>
		<category><![CDATA[stiati ca]]></category>
		<category><![CDATA[strada]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://stiati.ca/?p=2362</guid>
		<description><![CDATA[Pregatirile au durat aproape un an si jumatate, timp in care copiii au pregatit bucatile uriasei picturi, iar tema abordata a fost &#8220;Lumea fara poluare&#8221; &#8211; in original &#8220;Pollution-free World&#8221;. Desfasurarea picturii le-a fost inlesnita de autoritatile din Eritreea care au inchis circulatiei drumul dintre doua sate, Asha Golgol (un satuc aflat la 10 kilometri [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class="tweetmeme_button" style="float: left; margin-right: 10px;">
			<a href="http://api.tweetmeme.com/share?url=http%3A%2F%2Fstiati.ca%2F827-copii-au-realizat-o-pictura-lunga-de-71-kilometri%2F"><br />
				<img src="http://api.tweetmeme.com/imagebutton.gif?url=http%3A%2F%2Fstiati.ca%2F827-copii-au-realizat-o-pictura-lunga-de-71-kilometri%2F&amp;style=normal&amp;b=2" height="61" width="50" /><br />
			</a>
		</div>
<p>Pregatirile au durat aproape un an si jumatate, timp in care copiii au pregatit bucatile uriasei picturi, iar tema abordata a fost &#8220;Lumea fara poluare&#8221; &#8211; in original &#8220;Pollution-free World&#8221;. Desfasurarea picturii le-a fost inlesnita de autoritatile din Eritreea care au inchis circulatiei drumul dintre doua sate, Asha Golgol (un satuc aflat la 10 kilometri de capitala Asmara) si Himberti.</p>
<p>827 de copii au participat la realizarea acestei picturi impresionante ce si-a gasit locul in Cartea Recordurilor pentru cea mai lunga pictura din lume. De altfel reprezentantii Cartii Recordurilor au si facut un gest special fata de copiii din Eritreea trimitandu-le o scrisoare de felicitare pentru realizarea lor fara precedent pe langa diploma ce se ofera in mod obisnuit doboratorilor de recorduri.<br />
&nbsp;</p>
<div name="googleone_share_1" style="position:relative;z-index:5;float: left; margin-right: 10px;"><g:plusone size="tall" count="1" href="http://stiati.ca/827-copii-au-realizat-o-pictura-lunga-de-71-kilometri/"></g:plusone></div><span class="fb_share"><fb:like href="http://stiati.ca/827-copii-au-realizat-o-pictura-lunga-de-71-kilometri/" layout="box_count"></fb:like></span>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://stiati.ca/827-copii-au-realizat-o-pictura-lunga-de-71-kilometri/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>La Alba-Iulia se gaseste inca aparatul cu care a fost fotografiata Marea Unire</title>
		<link>http://stiati.ca/la-alba-iulia-se-gaseste-inca-aparatul-cu-care-a-fost-fotografiata-marea-unire/</link>
		<comments>http://stiati.ca/la-alba-iulia-se-gaseste-inca-aparatul-cu-care-a-fost-fotografiata-marea-unire/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 15 May 2012 10:45:51 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura si civilizatie]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Man Made]]></category>
		<category><![CDATA[Noaptea Muzeelor]]></category>
		<category><![CDATA[Obiecte]]></category>
		<category><![CDATA[Romaneasca]]></category>
		<category><![CDATA[1 decembrie]]></category>
		<category><![CDATA[Alba Iulia]]></category>
		<category><![CDATA[aparat cu burduf]]></category>
		<category><![CDATA[aparat de fotografiat]]></category>
		<category><![CDATA[Banat]]></category>
		<category><![CDATA[clisee]]></category>
		<category><![CDATA[Crisana]]></category>
		<category><![CDATA[cultura generala]]></category>
		<category><![CDATA[curiozitati]]></category>
		<category><![CDATA[descopera]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Maramures]]></category>
		<category><![CDATA[Marea Adunare Nationala]]></category>
		<category><![CDATA[Marea Unire]]></category>
		<category><![CDATA[Marile Puteri]]></category>
		<category><![CDATA[Muzeul National]]></category>
		<category><![CDATA[pace]]></category>
		<category><![CDATA[poze]]></category>
		<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[Sala Unirii]]></category>
		<category><![CDATA[Samoila Marza]]></category>
		<category><![CDATA[site]]></category>
		<category><![CDATA[stiati ca]]></category>
		<category><![CDATA[tehnica de fotografiere]]></category>
		<category><![CDATA[Transilvania]]></category>
		<category><![CDATA[Versailles]]></category>
		<category><![CDATA[ziua nationala]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://stiati.ca/?p=2500</guid>
		<description><![CDATA[Cu aparatul din imagine au fost realizate celebrele fotografii care surprind atmosfera Marii Adunări Naţionale de la 1 decembrie 1918, când la Alba Iulia a fost luată decizia istorică a unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. Acest moment a stat la baza deciziei, luată în 1990, după căderea regimului comunist, ca ziua naţională [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class="tweetmeme_button" style="float: left; margin-right: 10px;">
			<a href="http://api.tweetmeme.com/share?url=http%3A%2F%2Fstiati.ca%2Fla-alba-iulia-se-gaseste-inca-aparatul-cu-care-a-fost-fotografiata-marea-unire%2F"><br />
				<img src="http://api.tweetmeme.com/imagebutton.gif?url=http%3A%2F%2Fstiati.ca%2Fla-alba-iulia-se-gaseste-inca-aparatul-cu-care-a-fost-fotografiata-marea-unire%2F&amp;style=normal&amp;b=2" height="61" width="50" /><br />
			</a>
		</div>
<p>Cu aparatul din imagine au fost realizate celebrele fotografii care surprind atmosfera Marii Adunări Naţionale de la 1 decembrie 1918, când la Alba Iulia a fost luată decizia istorică a unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. Acest moment a stat la baza deciziei, luată în 1990, după căderea regimului comunist, ca ziua naţională a României să fie serbată la 1 decembrie. În număr de cinci, fotografiile au fost realizate de Samoilă Mârza, supranumit după acel moment Fotograful Unirii.</p>
<p>Interesant este că aparatul cu burduf folosit fusese achiziţionat de către Samoilă Mârza din banii obţinuţi în urma vânzării unei perechi de boi. Tehnica de fotografiere greoaie şi vremea neprielnică l-au împiedicat să realizeze mai mult de cinci poze la 1 decembrie 1918. </p>
<p>Astăzi acest aparat face parte din colecţia expoziţională a Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, fiind expus la loc de cinste în Sala Unirii. Muzeul albaiulian a intrat în posesia aparatului şi a celor cinci clişee fotografice de sticlă în anul 1967. Atunci Samoilă Mârza le-a vândut muzeului iar cu banii obţinuţi şi-a cumpărat un aparat modern. Cu acesta spera să surprindă instantanee fotografice de la semicentenarul din 1968, dedicat împlinirii a 50 de ani de la Marea Unire. Din păcate, nu a apucat decedând la data de 19 decembrie 1967.</p>
<p>Importanţa fotografiilor realizate de Samoilă Mârza la Alba Iulia în data de 1 decembrie 1918 este extrem de mare. Aceste fotografii au fost folosite de catre delegaţia ro¬mână la Conferinţa de Pace de la Versailles, pentru ca aliaţii să vadă clar susţinerea populară de care s-a bu¬curat evenimentul de la Alba Iulia. Putem afirma că ele au influențat decizia Marilor Puteri de a recunoaşte Marea Unire.<br />
&nbsp;</p>
<div name="googleone_share_1" style="position:relative;z-index:5;float: left; margin-right: 10px;"><g:plusone size="tall" count="1" href="http://stiati.ca/la-alba-iulia-se-gaseste-inca-aparatul-cu-care-a-fost-fotografiata-marea-unire/"></g:plusone></div><span class="fb_share"><fb:like href="http://stiati.ca/la-alba-iulia-se-gaseste-inca-aparatul-cu-care-a-fost-fotografiata-marea-unire/" layout="box_count"></fb:like></span>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://stiati.ca/la-alba-iulia-se-gaseste-inca-aparatul-cu-care-a-fost-fotografiata-marea-unire/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Sabia Cavalerului Ubul</title>
		<link>http://stiati.ca/sabia-cavalerului-ubul/</link>
		<comments>http://stiati.ca/sabia-cavalerului-ubul/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 14 May 2012 17:37:08 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura si civilizatie]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Man Made]]></category>
		<category><![CDATA[Noaptea Muzeelor]]></category>
		<category><![CDATA[Obiecte]]></category>
		<category><![CDATA[Romaneasca]]></category>
		<category><![CDATA[armata]]></category>
		<category><![CDATA[asediu]]></category>
		<category><![CDATA[Barbarossa]]></category>
		<category><![CDATA[camile]]></category>
		<category><![CDATA[Caransebes]]></category>
		<category><![CDATA[castelan]]></category>
		<category><![CDATA[cavaleri]]></category>
		<category><![CDATA[cruciada]]></category>
		<category><![CDATA[cruciada regilor]]></category>
		<category><![CDATA[cruciati]]></category>
		<category><![CDATA[cultura generala]]></category>
		<category><![CDATA[descopera]]></category>
		<category><![CDATA[Egipt]]></category>
		<category><![CDATA[eliberare]]></category>
		<category><![CDATA[Frederic]]></category>
		<category><![CDATA[Ierusalim]]></category>
		<category><![CDATA[imparat]]></category>
		<category><![CDATA[Imperiul Roman]]></category>
		<category><![CDATA[informatii]]></category>
		<category><![CDATA[Inima de Leu]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[nobil]]></category>
		<category><![CDATA[Orasul Sfant]]></category>
		<category><![CDATA[Philippolis]]></category>
		<category><![CDATA[razboi]]></category>
		<category><![CDATA[regele Filip]]></category>
		<category><![CDATA[Richard]]></category>
		<category><![CDATA[Saladin]]></category>
		<category><![CDATA[sarbatoare]]></category>
		<category><![CDATA[Siria]]></category>
		<category><![CDATA[site]]></category>
		<category><![CDATA[stiati ca]]></category>
		<category><![CDATA[sultan]]></category>
		<category><![CDATA[targ]]></category>
		<category><![CDATA[Tracia]]></category>
		<category><![CDATA[Ubul]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://stiati.ca/?p=2493</guid>
		<description><![CDATA[A treia cruciada asupra Ierusalimului (1189-1192), numita si cruciada regilor, a avut drept scop eliberarea Orasului Sfant de sub ocupatia lui Saladin, sultan al Egiptului si al Siriei. Toate puterile europene, in frunte cu regii Filip al II-lea al Frantei, Richard I (Inima de Leu) al Angliei si Frederic I Barbarossa, imparatul Sfantului Imperiu Roman [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class="tweetmeme_button" style="float: left; margin-right: 10px;">
			<a href="http://api.tweetmeme.com/share?url=http%3A%2F%2Fstiati.ca%2Fsabia-cavalerului-ubul%2F"><br />
				<img src="http://api.tweetmeme.com/imagebutton.gif?url=http%3A%2F%2Fstiati.ca%2Fsabia-cavalerului-ubul%2F&amp;style=normal&amp;b=2" height="61" width="50" /><br />
			</a>
		</div>
<p>A treia cruciada asupra Ierusalimului (1189-1192), numita si cruciada regilor, a avut drept scop eliberarea Orasului Sfant de sub ocupatia lui Saladin, sultan al Egiptului si al Siriei. Toate puterile europene, in frunte cu regii Filip al II-lea al Frantei, Richard I (Inima de Leu) al Angliei si Frederic I Barbarossa, imparatul Sfantului Imperiu Roman de Natiune Germana, au pornit in 1189 catre Ierusalim, cruciatii trecand in drumul lor si prin Banat, atat pe uscat cat si pe apa.</p>
<p>Odata cu intrarea lor pe teritoriul nostru, cruciatii au fost condusi prin locuri cunoscute de catre nobilul Ubul, castelanul orasului Caransebes, acesta ramanand alaturi de cavaleri si dupa traversarea Dunarii si participand la asediul orasului Philippolis din Tracia (sudul Bulgariei, Grecia, Turcia europeana). Ubul s-a remarcat in timpul luptelor prin vitejia aratata insa dupa cucerirea Philippolis-ului s-a intors catre tara alaturi de sase conti si grosul armatei maghiare puse la dispozitia cruciatilor de catre Bela al III-lea, regele Ungariei, pentru sprijinirea cavalerilor europeni pana la intrarea in Asia.</p>
<p>Legenda spune ca in fruntea convoiului viteazului nobil Ubul se gasea o caruta trasa de doi boi si patru camile, purtand marfuri pretioase estimate la 5.000 de marci. Intoarcerea acasa a nobilului s-a petrecut chiar intr-o zi de targ si sarbatoare, oamenii dintr-un Caransebes vuind de lume oprindu-se inmarmuriti sa admire camilele, animale cum nu mai vazusera pana atunci. Admiratie a fost si dinspre nobilul Ubul care a remarcat-o in multime pe fiica altui nobil, Andru de Almăj, care venise in oras pentru targ, fata cu care s-a si casatorit si cu care a continuat sa traiasca in Caransebes.</p>
<p>Urmasii sai au pastrat sabia nobilului Ubul iar aceasta poate fi vazuta la Muzeul Judetean de Etnografie si al Regimentului de Granita Caransebes, o ocazie foarte buna fiind chiar Noaptea Muzeelor, eveniment ce se apropie cu repeziciune si va avea loc in ziua de 19 mai 2012.</p>
<p><img src="http://stiati.ca/wp-content/uploads/2012/05/sabia.jpg" alt="Sabia Cavalerului Ubul" title="Sabia Cavalerului Ubul" width="540" height="191" class="aligncenter size-full wp-image-2495" /><br />
&nbsp;</p>
<div name="googleone_share_1" style="position:relative;z-index:5;float: left; margin-right: 10px;"><g:plusone size="tall" count="1" href="http://stiati.ca/sabia-cavalerului-ubul/"></g:plusone></div><span class="fb_share"><fb:like href="http://stiati.ca/sabia-cavalerului-ubul/" layout="box_count"></fb:like></span>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://stiati.ca/sabia-cavalerului-ubul/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Rhitonul este o piesa de tezaur romaneasca</title>
		<link>http://stiati.ca/rhitonul-este-o-piesa-de-tezaur-romaneasca/</link>
		<comments>http://stiati.ca/rhitonul-este-o-piesa-de-tezaur-romaneasca/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 13 May 2012 07:50:35 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura si civilizatie]]></category>
		<category><![CDATA[Man Made]]></category>
		<category><![CDATA[Noaptea Muzeelor]]></category>
		<category><![CDATA[Obiecte]]></category>
		<category><![CDATA[Origini]]></category>
		<category><![CDATA[amulete]]></category>
		<category><![CDATA[arsice]]></category>
		<category><![CDATA[cap de afis]]></category>
		<category><![CDATA[corn]]></category>
		<category><![CDATA[cultura generala]]></category>
		<category><![CDATA[curiozitati]]></category>
		<category><![CDATA[dava getica]]></category>
		<category><![CDATA[descopera]]></category>
		<category><![CDATA[exceptie]]></category>
		<category><![CDATA[exemplar]]></category>
		<category><![CDATA[geti]]></category>
		<category><![CDATA[Ialomita]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[lut]]></category>
		<category><![CDATA[magie]]></category>
		<category><![CDATA[Muzeul Judetean]]></category>
		<category><![CDATA[noaptea muzeelor]]></category>
		<category><![CDATA[piesa]]></category>
		<category><![CDATA[piesa de tezaur]]></category>
		<category><![CDATA[piscul crasani]]></category>
		<category><![CDATA[Rhiton]]></category>
		<category><![CDATA[ritualuri]]></category>
		<category><![CDATA[site]]></category>
		<category><![CDATA[statuete]]></category>
		<category><![CDATA[stiati ca]]></category>
		<category><![CDATA[trusa]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://stiati.ca/?p=2487</guid>
		<description><![CDATA[Descoperit în zona sacră a davei getice de la Piscul Crăsani (satul Crăsanii de Jos, comuna Balaciu din judetul Ialomita) în anul 1986, piesa realizată din lut lucrat la roată datează din sec. I î.Hr. Rhitonul modelat în formă de corn si decorat cu un cap de cal era folosit în ritualurile practicate de geţi [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class="tweetmeme_button" style="float: left; margin-right: 10px;">
			<a href="http://api.tweetmeme.com/share?url=http%3A%2F%2Fstiati.ca%2Frhitonul-este-o-piesa-de-tezaur-romaneasca%2F"><br />
				<img src="http://api.tweetmeme.com/imagebutton.gif?url=http%3A%2F%2Fstiati.ca%2Frhitonul-este-o-piesa-de-tezaur-romaneasca%2F&amp;style=normal&amp;b=2" height="61" width="50" /><br />
			</a>
		</div>
<p>Descoperit în zona sacră a davei getice de la Piscul Crăsani (satul Crăsanii de Jos, comuna Balaciu din judetul Ialomita) în anul 1986, piesa realizată din lut lucrat la roată datează din sec. I î.Hr. Rhitonul modelat în formă de corn si decorat cu un cap de cal era folosit în ritualurile practicate de geţi în perioada respectivă.</p>
<p>Reprezintă un exemplar de excepţie, având un mare impact în lumea arheologică şi constituie piesa de rezistenţă din seria descoperirilor de la Piscul Crăsani (vatra solară, diverse vase pentru libaţii, statuete antropomorfe feminine, amulete din arşice de miel şi oaie, truse de magie), toate acestea demonstrând nivelul de civilizaţie la care ajunsese populaţia davei.</p>
<p>Rhitonul a fost capul de afiş al mai multor expoziţii tematice organizate atât în România, cât şi în muzee celebre din străinătate. Declarat piesă de tezaur, astăzi se află în colecţia Muzeului Judeţean Ialomiţa şi este simbolul acestuia, aşteptându-vă să îl descoperiţi. O ocazie excelentă poate fi chiar Noaptea Muzeelor din 19 mai 2012 adică foarte curând! Muzeul Judetean Ialomita este situat pe bulevardul Matei Basarab la numarul 30, in apropierea Centrului Cultural &#8220;Ionel Perlea&#8221;.<br />
&nbsp;</p>
<div name="googleone_share_1" style="position:relative;z-index:5;float: left; margin-right: 10px;"><g:plusone size="tall" count="1" href="http://stiati.ca/rhitonul-este-o-piesa-de-tezaur-romaneasca/"></g:plusone></div><span class="fb_share"><fb:like href="http://stiati.ca/rhitonul-este-o-piesa-de-tezaur-romaneasca/" layout="box_count"></fb:like></span>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://stiati.ca/rhitonul-este-o-piesa-de-tezaur-romaneasca/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Iaşul se aliniază marilor capitale culturale ale lumii</title>
		<link>http://stiati.ca/iasul-se-aliniaza-marilor-capitale-culturale-ale-lumii/</link>
		<comments>http://stiati.ca/iasul-se-aliniaza-marilor-capitale-culturale-ale-lumii/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 13 May 2012 06:44:37 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura si civilizatie]]></category>
		<category><![CDATA[Organizatii]]></category>
		<category><![CDATA[biblioteca]]></category>
		<category><![CDATA[cadre didactice]]></category>
		<category><![CDATA[capitala Moldovei]]></category>
		<category><![CDATA[clasic 300]]></category>
		<category><![CDATA[cultura]]></category>
		<category><![CDATA[cultura generala]]></category>
		<category><![CDATA[de stat]]></category>
		<category><![CDATA[decor natural]]></category>
		<category><![CDATA[descopera]]></category>
		<category><![CDATA[educatie]]></category>
		<category><![CDATA[efervescenta]]></category>
		<category><![CDATA[elevi]]></category>
		<category><![CDATA[emblema]]></category>
		<category><![CDATA[esplanada]]></category>
		<category><![CDATA[eveniment]]></category>
		<category><![CDATA[expozitia]]></category>
		<category><![CDATA[gala]]></category>
		<category><![CDATA[Iasi]]></category>
		<category><![CDATA[IETS]]></category>
		<category><![CDATA[informatii]]></category>
		<category><![CDATA[ministerul educatiei]]></category>
		<category><![CDATA[muzica clasica]]></category>
		<category><![CDATA[oferte]]></category>
		<category><![CDATA[oras cultural]]></category>
		<category><![CDATA[parinti]]></category>
		<category><![CDATA[peste hotare]]></category>
		<category><![CDATA[primaria municipiului]]></category>
		<category><![CDATA[promovare]]></category>
		<category><![CDATA[realizari]]></category>
		<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[site]]></category>
		<category><![CDATA[spectacol]]></category>
		<category><![CDATA[stiati ca]]></category>
		<category><![CDATA[studenti]]></category>
		<category><![CDATA[targul de carte]]></category>
		<category><![CDATA[universitati]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://stiati.ca/?p=2473</guid>
		<description><![CDATA[Bătălia pentru cultură nu se mai poartă pe hârtie şi în bibliotecă, ci iese în stradă. A venit momentul ca Iaşul să se transforme într-un motor de promovare a României peste hotare. Oraş cultural prin excelenţă, Iaşul are acum ocazia de a readuce în prim plan realizările care l-au consacrat în trecut şi de a [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div class="tweetmeme_button" style="float: left; margin-right: 10px;">
			<a href="http://api.tweetmeme.com/share?url=http%3A%2F%2Fstiati.ca%2Fiasul-se-aliniaza-marilor-capitale-culturale-ale-lumii%2F"><br />
				<img src="http://api.tweetmeme.com/imagebutton.gif?url=http%3A%2F%2Fstiati.ca%2Fiasul-se-aliniaza-marilor-capitale-culturale-ale-lumii%2F&amp;style=normal&amp;b=2" height="61" width="50" /><br />
			</a>
		</div>
<p>Bătălia pentru cultură nu se mai poartă pe hârtie şi în bibliotecă, ci iese în stradă. A venit momentul ca Iaşul să se transforme într-un motor de promovare a României peste hotare. Oraş cultural prin excelenţă, Iaşul are acum ocazia de a readuce în prim plan realizările care l-au consacrat în trecut şi de a le alinia modernităţii. Iaşi Educational Trade Show – IETS îşi propune să confirme valoarea educaţiei ca emblemă a Iaşului printr-un eveniment care va aduce în faţa întregii Europe efervescenţa culturală a capitalei Moldovei. </p>
<p>Timp de trei zile excelenţa în educaţie se transformă în conceptul care va ghida întreaga activitate locală. Evenimentul este organizat în colaborare cu cele cinci universităţi de stat din Iaşi, cu susţinerea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi a Primăriei Municipiului Iaşi. IETS este structurat pe trei secţiuni: Gala Educatiei Ieşene (1-2 iunie), Expozitiile IETS (1-3 iunie), care cuprind Expoziţia de Oferte în Educaţie, Expoziţia de Produse, Servicii şi Tehnologii în Educaţie şi Târgul de Carte şi Ziua Absolventului (3 iunie), fiecare dintre acestea având o suită complexă de subevenimente şi manifestări conexe. </p>
<p>Punctul culminant al IETS va fi, fără îndoială, Spectacolul „Clasic 300” organizat pe data de 2 iunie, în cadrul Galei Educaţiei Ieşene. Într-un decor natural inedit, pe esplanada Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa”, ieşenii vor avea ocazia de a admira un spectacol de muzică clasică neegalat în capitala Moldovei. </p>
<p>Iaşi Educational Trade Show – IETS oferă 3 zile de inovaţie şi inspiraţie pentru învăţământ şi educaţie şi un complex de evenimente care se adresează elevilor, studenţilor, părinţilor, cadrelor didactice, factorilor de decizie din domeniu şi tuturor celor implicaţi în sectorul public şi privat, fie că este vorba de facilităţi şi operaţiuni, management, reformă, tehnologie şi investiţii în domeniul educaţiei. Mai multe detalii despre eveniment puteţi găsi accesând site-ul <a href="http://www.iets.ro" target="_blank">www.iets.ro</a>.<br />
&nbsp;</p>
<div name="googleone_share_1" style="position:relative;z-index:5;float: left; margin-right: 10px;"><g:plusone size="tall" count="1" href="http://stiati.ca/iasul-se-aliniaza-marilor-capitale-culturale-ale-lumii/"></g:plusone></div><span class="fb_share"><fb:like href="http://stiati.ca/iasul-se-aliniaza-marilor-capitale-culturale-ale-lumii/" layout="box_count"></fb:like></span>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://stiati.ca/iasul-se-aliniaza-marilor-capitale-culturale-ale-lumii/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

